Home Forum RVP TV Galerie foto Galerie video
Home -> Specii -> Rosioara si babusca

Concursuri de pescuit
Locuri de pescuit
Nade si momeli
Atelier
Trusa lu' peste
Coltul incepatorului
Istoria pescuitului
Diverse
  Retete pescaresti
  Povestiri
  Reportaje
  Bancuri
  Caricaturi
  Stiluri de pescuit
Specii
Linkuri utile
Revista lu peste
  Despre noi
  Redactia
  Arhiva numere
  Contact
Solunar

Meteo
Calafat, Vineri 03:21
°C
Vant: cu 0 km/h
Umiditate: %
Presiunea atm: hPa

Sambata: min:°C, max:°C
Duminica: min:°C, max:°C
Alege alt oras
Vremea pe urmatoarele zile


Rosioara si babusca


Gheorghe Moldoveanu, 15 07 2009
Trimite linkul prin Yahoo Messenger Printeaza pagina Adauga un comentariu
Ambii pesti fac parte din familia ciprinidelor si pot fi prinsi in aceleasi locuri. Aria de raspandire cuprinde intreg teritoriul Romaniei, atat in ape colinare cat si in balti.
Ambii au un colorit minunat, rosioara avand ochii portocalii si inotatoarele rosii, pe cand babusca, ochii rosii si inotatoarele portocalii.
 
Diferente de hrana
Deosebirile nu se rezuma doar la culoare, ci si la modul de hranire. Babusca este un peste pasnic, in timp ce rosioara este un rapitor sadea.
Chiar daca mananca si de-ale "pasnicilor", rosioara are un apetit deosebit pentru tot felul de insecte care ajung pe suprafata apei. In prag de seara, o puteti vedea cautand muste aproape ca pastravul, diferenta fiind ca nu sare dupa insectele care zboara deasupra apei. In rauri, o gasim in preajma tufelor scufundate in apa sau pe langa diverse obstacole, unde se refugiaza imediat ce sesizeaza vreun pericol.
La fel se comporta si in balti, vegetatia de stuf sau plauri constituind adaposturi sigure. Daca balta este larga, pestii se aventureaza si in larg in cautarea hranei.
 
Diferente de marime
Ca talie, cei doi fac parte din categoria pestilor mici – mijlocii, pe raurile colinare putand atinge greutati de pana la jumatate de kilogram.
Exista exceptii rare. Dar ce exceptii!... Am asistat la capturarea unei babuste de peste 1,5 kilograme, iar in Delta am prins rosioare, la lingurita rotativa si la twistere mici, de peste 600 de grame. In general, in balti sau coturi nebraconate, majoritatea exemplarelor au in jur de 200-300 de grame.
 
Nade preferate si tipuri de pescuit
Este extraordinar sa te afli pe o balta unde se gasesc rosioare si babuste si sa pescuiesti stationar, dar si lansat. Desi mananca mai orice, eu prefer sa pescuiesc la cereale crude sau fierte. La nicio alta momeala nu pleaca cu pluta atat de frumos ca la acestea.
Dupa o scurta "punctare" ghicita dupa cerculetele facute de pluta, aceasta derapeaza lateral, cu sau fara scufundare, atat de lent incat intepatura este la indemana oricui. Nu in ultimul rand, prefer pescuitul la cereale deoarece rar vin babuste sau rosioare mici.
Muscatura frumoasa, drill viguros.... ce poti sa-ti mai doresti?
Ca sa te bucuri din plin de multe capturi, este indicata o nadire grea dimineata, inainte de a incepe pescuitul, si mentinerea pestilor in aria de pescuit cu mici cocoloase de nada aruncate din cand in cand.
Cu toate ca au aparut nade specializate pentru pescuitul rosioarei si babustei, prefer vechea mea compozitie, formata din mamaliga, srot de floarea soarelui si seminte de canepa. Nu m-a dezamagit decat in zilele in care nu s-ar fi prins nimic, indiferent de nada pe care as fi folosit-o.
 
Echipamentul de pescuit
In pescuitul stationar este bine sa folosim o varga lunga de 5-6 m, pentru ca se poate ajunge usor in locuri mai interesante, cum ar fi gaurile din plauri sau din bradis. De asemenea, sunt indicate si lansetele de aceeasi lungime, avantajul fiind ca nu limiteaza la distanta de pescuit ca in cazul vergilor.
In ultima vreme, se pescuieste tot mai mult cu plute Waggler si lansete Mach, acestea permitand lansari de 40, 50 sau chiar mai multi metri. In orice fel am pescui stationar, betele moderne, cu greutati si finete deosebite, echipate cu mulinete micro sau mici si cu fire de 0,12- 0,10 sau chiar 0,08 mm, fac prinderea acestor pesti la fel de palpitanta ca si cea a crapului, de exemplu.
Tot despre finete este vorba si in cazul lansetelor cu care pescuim utilizand lingurite rotative, voblere si twistere mici. O lanseta de 2,4- 2,7 m, cu actiune 5-15 gr. Si cu actiune de varf este ideala pentru acest pescuit. (Lungimea lansetei va fi mai mica in cazul in care pescuim din barca si mai mare daca malul are un brau de vegetatie).
Daca in cazul pescuitului stationar, firele ajung si la 0,08 mm, in pescuitul lansat, 0,12 mm sau chiar mai putin mi se par riscanti, datorita agatarilor destul de dese care ne fac sa pierdem momeala artificiala. Marimea optima a acestor momeli artificiale este Nr. 0 si 1, in cazul linguritelor, si 3 cm in cazul woblerelor si twisterelor.
Spuneam pe la inceput ca este ideal sa pescuim intr-o apa in care se gasesc ambele specii de pesti. Pauzele, in care babusca nu musca, le putem folosi in favoaea pescuitului la momeli artificiale. Stiu pescari care sufera din cauza ca nu pot pescui in cele doua stiluri concomitent. Din pacate, ma numar printre ei!
 
Rosioara (Scardinius Erytrophtalmus)
* Se gaseste in toate apele de ses, campie si in Delta Dunarii, in majoritatea apelor curgatoare cu vegetatie acvatica si in apele salamastre ale Marii Negre, in fata gurilor de varsare ale Dunarii.
 * Trasaturile caracteristice sunt irisul de culoare galbena pe fondul auriu al ochilor si aripioarele care pe margini sunt de un rosu aprins sau rosu-portocaliu. Spatele este cafeniu cu reflexe albastrui inchis sau verzui, cu laterale galbui stralucitoare, iar abdomenul este alburiu cu irizatii argintii.
 * Hrana consta in alge filamentoase, fragmente de plante, melci marunti, larve de insecte, larve rosii sau insecte.
 * Dimensiunile sunt intre 15-25 cm si cantaresc in jur de 100-300 de grame, rareori intalnindu-se lungimi de 30-35 cm si greutate de peste 1 kg.
 * Se gaseste de la suprafata spre fundul apei, in zone cu bradis, matasea broastei, in general in locuri cu vegetatie abundenta. Primavara si toamna se pescuieste cel mai bine la fundul apei, iar vara la suprafata si intre ape.
* Lungimea minima admisa a rosioarei, ce poate fi retinuta dupa capturare, este de 15 cm.
 
Babusca (Rutilus)
* Traieste in ape statatoare, putand fi gasita pe un areal imens de iazuri si balti, japse si in mai toate lacurile noastre cu fundul nisipos-malos si vegetatie abundenta.
* Se regaseste si in canalele ce leaga apele curgatoare sau in bratele moarte ale acestora, precum si in Delta Dunarii.
* Are corpul inalt, gura putin inclinata si aripioarele ventrale in dreptul aripii dorsale. Culoarea corpului este asemanatoare mediului in care traieste, intunecata pe spate si cu reflexe mimetice albastrui sau verzi, facand-o sa se camufleze bine in zona de habitatie. Are burta alba si lateralele galbui-argintii, ce vin in contrast cu aripioarele care bat in portocaliu. In partea de sus, ochii au marginile caramizii-galbui, bordate de o portiune rosie, viu colorata.
* Lungimea minima admisa la babusca, ce poate fi retinuta dupa capturare, este de 15 cm.

Comentarii

Adauga un comentariu
Revistalupeste nu este responsabila pentru acuratetea informatiilor din comentariile postate de cititori.
Nu folositi cuvinte triviale.
Ne rezervam dreptul de a selecta comentariile.
Nume *
Text *

Numar caractere ramase: 250
Cod de verificare *
Regenerare cod
Campurile marcate cu * sunt obligatorii
Trimite
Ultimul numar
Ultimul Numar
Numarul 74 / Octombrie 2011

Solunar
Noiembrie 2017
LuMaMiJoViSaDu
12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930
Legenda
Albastru- Zi normala
Rosu- Zi buna
Verde- Sanse schimbatoare
Negru- Zi de evitat

Discutii in forum

© 2007 RVP Media. Toate drepturile rezervate    Termeni si conditii
Share
peste crap pescuit balta pescuit la crap balta iasi revista revista lu peste mulineta lanseta coperta incepatori forum lista scule trepied minciog locuri de pescuit vaslui momeli senzori carlige stiuca salau naluci musca lanseta bat undita linie tehnici de pescuit oblete babusca avat platica morunas scobar spinning cten concurs de pescuit plute carlige pescuit la somn pescuit la crap rapitori solunar vetrica vobler lingurita mamaliga scoica naluca ghidul pescarului