Este un peste care traieste pe fundul apelor. Ca forma a trupului, seamana cu crapul: spinarea bombata, pantecele lasat, capul scurt si gros, gura carnoasa cu doua mustacioare mici in colturi. il recunoastem imediat si dupa mazga baloasa care il acopera, cat si dupa solzii marunti si lipiti de trup. Are aripile si coada rotunjite, iar linia laterala este bine marcata. Desi culoarea pestelui este influentata de felul apei in care traieste, cel din baltile maloase fiind mai inchis la culoare decat cel din apele curate, totusi, caracteristica pentru toti linii este culoarea verde-inchis, maslinie, de pe spate, care spre coaste si spre burta devine galbena-aurie.
Ochii sunt de un rosu-aprins. ii plac apele statatoare si limpezi, cu fundul nu prea adanc, dar namolos, cu vegetatie bogata. in afara de lacuri si balti, il mai gasim in bratele moarte in bratele moarte ale raurilor de ses si in ochiurile ramase dupa retragerea apelor statatoare. isi cauta hrana scurmand mai ales in albiile namoloase. Daca vedem ridicandu-se de pe fundul apei nori de namol si basici de aer, putem presupune ca sunt lini care isi cauta hrana pe fund. Perioada de bataie este mai tarzie decat la toti pestii de balta.
Marimea obisnuita variaza intre 20 si 30 cm, dar au fost prinsi pe vremuri si lini de 40 cm, cu o greutate de 2 kg. Hrana principala o constituie larvele, viermii, insectele, cat si alte mici vietati de apa. Unditul presupune cunoasterea locurilor unde traiesc. in general, acestea sunt pe langa malurile acoperite cu ape mari din revarsari, in baltile ce au legaturi cu apele curgatoare, in coturi de tufarisuri spre care se aduna plavia (insule rupte din plaur), unde apa nu este prea adanca si numai fundul este malos.