Home Forum RVP TV Galerie foto Galerie video
Home -> Specii -> Astenii de primavara

Concursuri de pescuit
Locuri de pescuit
Nade si momeli
Atelier
Trusa lu' peste
Coltul incepatorului
Istoria pescuitului
Diverse
  Retete pescaresti
  Povestiri
  Reportaje
  Bancuri
  Caricaturi
  Stiluri de pescuit
Specii
Linkuri utile
Revista lu peste
  Despre noi
  Redactia
  Arhiva numere
  Contact
Solunar

Meteo
Calafat, Vineri 03:22
°C
Vant: cu 0 km/h
Umiditate: %
Presiunea atm: hPa

Sambata: min:°C, max:°C
Duminica: min:°C, max:°C
Alege alt oras
Vremea pe urmatoarele zile


Astenii de primavara


Legio, 30 04 2008
Trimite linkul prin Yahoo Messenger Printeaza pagina Adauga un comentariu

Rapitorii mielusei si pasnicii feroci

Gogule, vreau capsuni si pepene verde cu inghetata cu aroma de pastrama! Dar mami, e mijlocu’ iernii, de un’ sa-ti aduc eu asa ceva… Gogule, tu nu ma mai iubesti!...
Acelasi lucru se-ntampla si-n pescuit. Acum este o perioada in care capriciile sunt la ordinea zilei. Parca totul nu are sens si lucrurile oscileaza intre absurd si incomprehensibil, stare ce pentru unii poate duce la zdruncinarea celor mai adanc inradacinate convingeri in ale pescuitului. Acum e momentul in care obletii ignora cu stoicism nadele special concepute pentru membrii clanului Alborella, insa isi tocesc gingiile in rotativele numaru’ unu, acum e momentul in care pescuind la rosioara ne trezim ca trei larve de chironomida au produs dita’ crapu’, si tot acum este momentul in care putem sparge capul stiucii cu naluca si tot nu pune botu’.
Uite de asta, ca sa nu mai spuna nimeni ca “a innebunit lupu’” haideti sa dezlegam impreuna cateva dintre aceste ciudatenii, cautand explicatii mai mult sau mai putin stiintifice, insa in cel mai rau caz macar plauzibile.
Zilele trecute discutam cu un bun prieten si-i povesteam cat de frumos se desfac noile mele pelete special concepute pentru crap de la Carp Spirit, atat in apa la temperatura camerei cat si-n borcanul in care pe langa gheata am adaugat si cateva cuburi de gheata. si-l intreb… ce zici Nae, oare daca lucreaza asa frumos, n-ar prinde oare si ceva peste la ora asta? Ntzzzz! La vara, fratioare! Pai de ce? Pai uite-asa: tu, dupa ce te-ai facut “prieten cu salaul” asta noapte si ti-e rau de abia iti faci cruce cu mana stanga, iti mai arde de haleala? Cand simplul miros de alcool iti intoarce sufletul pe dos, ce-ai alege intre o ceafa in sange, impanata cu grasime si stropita cu sos de maioneza si intre un baton cu cereale si cateva fructe? |n nici un caz n-ai putea rabda mancarurile grele ci te-ai indrepta spre ceva usor, care sa te faca sa-ti intri in ritm. Asa si cu crapul. Abia scapat de podul de gheata, naucit de lipsa oxigenului si de apa statuta, cauta gustarele usoare care sa-i puna metabolismul in miscare. De aceea, larvele de namol, viermusii sau pastele cerealiere stropite cu ceva fructe vor avea intaietate in fata grasimilor si fainurilor de carne sau peste din nadele hiperconsistente, capabile acum doar sa blocheze un ficatel care lucreaza la relanti. Uite de asta se mai intampla ca, accidental, crapii sa se alature albiturii, in timp ce nadele traditionale raman in crunta ignorare. Te-ai lamurit? Nu, zic eu… si ce daca!

Stiuca moale ca fularul 
La trei tulpini de stuf mai la stanga, apa incepe sa palpite si pare ca o mana de serpi se zvarcolesc intr-o inclestare pe viata si pe moarte. De fapt, sunt cele dintai stiuci intrate in bataie, urmand ca mai apoi si restul suratelor sa li se alature.
Bine-bine… da’ de ce nu mananca? Au postit o iarna-ntreaga alinandu-si matele doar cu cativa baboi serviti la gura copcii, insa nu vor si pace! Nu putine sunt cazurile in care privirile noastre ingheata atunci cand se intalnesc cu cele ale cumatrei, care, in apa de-o schioapa, se apropie de noi atat de ostentativ incat iti poate trece prin minte ca esti catalogat antreu in meniul dumneaei.
Nu intrati in panica, pentru ca nu e cazul. Pur si simplu, in corpul lor se petrec transformari dramatice la nivel hormonal, induse de perioada de reproducere, fapt ce determinea tulburari comportamentale. Impresia ca mai au putin si te apuca de carambul cizmei se datoreaza instinctului care le indeamna sa ramana in astfel de zone, in asteptarea partenerilor, iar lipsa totala a poftei de mancare se datoreaza unui hormon ce inhiba agresivitatea total, pentru a nu transforma o intalnire amoroasa intr-o baie de sange. si uite de asta stiuca sta ca beata intre balarii in loc sa-si sparga proteza in tablele noastre. Nu prea-i frumos din partea ei, insa cu siguranta o sa-i treaca!

Desi inca n-au intrat in bataie, salaii isi fac deja de treaba si-si stabilesc teritoriile inca de pe-acum, in asteptarea domnitelor. Asta-nseamna stabilirea unor zone de influenta ce vor fi totodata si teritorii de vanatoare aparate cu dintii, chestie ce denota o agresivitate crescuta din partea spinosilor.

Salau de primavara 
Pe de alta parte, acum e momentul in care va puteti apuca de pescuitul salaului pentru ca va puteti virusa definitiv cu tulpina “Lucioperca”. Asta pentru ca e o perioada in care si neofitii pot inregistra capturi insemnate. si iata de ce! Spre deosebire de stiuca, la salau, inclinatiile spre canibalism sunt strict legate de centimetrii dintre capul si coada salaului de alaturi, asa ca “postul de nunta” difera fata de cel al stiucii.
Acum cativa ani am avut o partida in care salaul a fost pestele dominant din juvelnicul acelei zile, desi eu pescuiam dupa biban, insa pana astazi n-am spus nimanui ca mai bine de trei sferturi din dungatii acelei partide au fost prinsi cu naluca agatata in barba sau pe piept. Damblaua asta se manifesta doar in primavara, cand pestele nu este in dispozitie de hranire, insa isi apara teritoriul, fugarind intrusii care-i incalca granitele. Acest comportament dominant prin care salaul “se urca” pe naluca in loc s-o muste se datoreaza oarecum grijii ca nu cumva aratarea aia colorata, care se tot plimba prin fata falcilor, sa nu fie o femela care sa-i poata purta genele in urmatoarea generatie de strapazani. Una peste alta, tot ca prindem salau se cheama chiar daca nu cu jigul intre masele, atata timp cat nu se pescuieste ostentativ, la japca. O naluca de mari dimensiuni poate fi o carte la fel de castigatoare ca si una liliputana, in culori tipatoare, in ton cu comportamentul extremist manifestat de purtatorii dorsalelor duble.

Este obletele un peste rapitor?
Ca tot veni vorba de obletele rapitor. Aici n-as putea baga mana-n foc atunci cand vine vorba despre valentele lor predatoriale insa, din cate am auzit, este vorba de un soi de “disperare” caracteristica speciilor de talie mica, obligate de mama natura sa se reproduca pe toata perioada anului, fapt ce le asigura salvarea de la disparitie, in conditiile in care situarea lor la baza piramidei trofice ii supune la o continua imputinare a efectivelor. |n definitive, sunt socotiti “furaj” pentru rapitorii de orice fel. Cica disperarea asta de care vorbeam provine din faptul ca pentru ei timpul trece atat de repede incat nu mai stiu cum sa faca sa se reproduca mai repede, lucru ce implica un consum energetic iesit din comun, ce atrage dupa sine necesitatea suplinirii acestor arderi intense prin ingurgitarea unor alimente inalt nutritive. Astfel, Obletozaurus Rex isi ia rolul in serios, gata sa terorizeze larvele altor specii sau orice-i trece prin fata si, crede el, ar putea sa-i incapa pe gura. Desi obletii se pot prinde la naluci mai tot timpul anului, parca mai multi ca acum nu se prind niciodata, si uite de asta putem spune ca si micul chiprinid are tendinte deviante in aceasta perioada dominata de astenii.



Din cate stiu eu, fitofagii au nevoie de conditii speciale pentru a se reproduce, de un anumit debit al apei (curgatoare, dealtfel), de o anumita temperatura si turbiditate…


Cateva explicatii pentru comportamentul agresiv al fitofagilor

Cine-a mai auzit ca liota cea tampa a “fitofagilor”, a caror hrana predominanta este formata din fito si zooplancton sa aiba o slabiciune pentru nalucile reactive? Eu unul, pana anul acesta, n-as fi crezut una ca asta pana cand n-am dat cu ochii de o situatie palpabila, petrecuta la cativa metri de mine. Era poate primul sfarsit de saptamana de cand gheata a inceput sa plece de pe balta respectiva si, pe langa cateva friptane care se rumeneau pe gratar si-au mai gasit loc prin portbagaje si cateva lansete de spinning, aflate in cautarea unor rapitori la fel de bucurosi ca si noi c-am scapat de iarna.
Nimic deosebit pana acum; cateva marlite au raspuns la apelul rotativelor mici si foarte mici, insa monotonia este sparta de un drill neobisnuit de dur pentru aceasta perioada. Cu totii credem ca ar fi putut fi o stiuca mai imbracata, dar povestea se repeta la cateva minute, in acelasi loc, insa deasemenea fara a pune pe mal vreo coada de peste, indiferent de neamul din care face parte.
A treia oara (zice-se norocoasa) scot pe mal, cu mainile mele, un novac, dintre buzele caruia, stralucea ostentativ rotativa nikelata. Buuuuun… am trait s-o vad si pe asta.
|n timp ce pescarita (care apropo, a dat clasa in acea zi unor pretinsi pescari cu “insigne” si epoleti) se fotografia cu captura neobisnuita, ma tot chinuiam sa-nteleg de unde atata voracitate in capul mare insa atat de sec al pestelui, devenit inopinant fotomodel.
|ntreband in stanga si in dreapta, singurele explicatii primite, demne de luat in seama, ar suna cam asa: Cica nenorocitii aia de fitofagi tocmai iesisera la plaja, pe marginea gropii din care si-au facut veacul asta iarna si, deoarece printre cearsafurile lor isi facea aparitia in mod repetat o chestie mica si sacaitoare, trei dintre ei au hotarat sa o faca pe-a jandarmul si sa faca disparuta netrebnica aratare.
O alta suna tot la fel de ciudat, insa in lipsa unora mai bune, ma simt obligat s-o iau si pe aceasta in calcul. Zice-se ca la mama lor acolo, in fluviile Asiei, cam acum ar fi perioada in care “love-makingul” ar fi la moda si, vezi doamne, mica rotativa n-a fost atacata pe criterii gastronomice ci a fost doar subiectul unei crime pasionale, manifestate atipic de cativa dintre membrii respectivului grup conjugal.

Aveti grija ca acum, in perioada asteniilor, se pot depasi recorduri la crap, atat pentru ca e o perioada in care pestii mari renunta la fixurile din cursul anului, cat si pentru ca temperaturile de acum favorizeaza hranirea la exemplarele de talie mare, in contratimp cu letargia de care mai dau dovada restul chiprinidelor de talie mai mica.
Traiasca Asteniile!

Comentarii

Adauga un comentariu
Revistalupeste nu este responsabila pentru acuratetea informatiilor din comentariile postate de cititori.
Nu folositi cuvinte triviale.
Ne rezervam dreptul de a selecta comentariile.
Nume *
Text *

Numar caractere ramase: 250
Cod de verificare *
Regenerare cod
Campurile marcate cu * sunt obligatorii
Trimite
Ultimul numar
Ultimul Numar
Numarul 74 / Octombrie 2011

Solunar
Noiembrie 2017
LuMaMiJoViSaDu
12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930
Legenda
Albastru- Zi normala
Rosu- Zi buna
Verde- Sanse schimbatoare
Negru- Zi de evitat

Discutii in forum

© 2007 RVP Media. Toate drepturile rezervate    Termeni si conditii
Share
peste crap pescuit balta pescuit la crap balta iasi revista revista lu peste mulineta lanseta coperta incepatori forum lista scule trepied minciog locuri de pescuit vaslui momeli senzori carlige stiuca salau naluci musca lanseta bat undita linie tehnici de pescuit oblete babusca avat platica morunas scobar spinning cten concurs de pescuit plute carlige pescuit la somn pescuit la crap rapitori solunar vetrica vobler lingurita mamaliga scoica naluca ghidul pescarului