Pescuitul la pluta pe rauri


de Petru Diaconita , 25 02 2011

Despre acest mod de pescuit s-a scris si se va mai scrie, dar de fiecare data autorii sustin ca au ceva in plus. Pe cuprinsul mai multor aparitii in revista vom incerca sa scriem despre toate etapele care compun acest tip de pescuit, dar voi, cititorii, sunteti cei care hotarati daca am venit cu ceva nou sau nu.

Alegerea locului de pescuit
Pe rau, alegerea locului tine de felul in care pestii se hranesc. De obicei, aceste locuri sunt foarte cunoscute de pescarii “locului”. Putem sa le enumeram pentru a va mai improspata memoria:
- picioarele si capetele podurilor;
- digurile;
- lamele deversoare;
- coturi de rau;
- vaduri de rau;
- aval de baraje etc.
Sunt pescari experimentati care stiu sa “citeasca” locurile in care se cuibaresc speciile vizate. Acest lucru este posibil dupa foarte multe partide de pescuit. De cele mai multe ori, alegerea locului se face dupa spusele celor care au mai fost in locul respectiv si, de mai putine ori, dupa priceperea noastra. De aceea, va ajutam sa puteti identifica si singuri locul “roditor”.

In functie de sezon si de specia vizata, un loc bun poate fi reperat dupa urmatoarele:
a) Iarna – pescuit la scobar, morunas:
- adanciturile de la capetele si picioarele de poduri; datorita adancimii, apa pe fundul albiei este mai calda iar pestii consuma mai putina energie pentru procesele metabolice. Acest lucru face ca acestia sa se adune in carduri mari care, in functie de temperaturile din timpul iernii, migreaza mai mult sau mai putin.
b) Primavara, toamna – pescuit la scobar, morunas, mreana:
- se poate spune ca sunt anotimpurile cele mai productive, cu precizarea ca primavara pestii pot fi gasiti la iesirea din bulboane, pe cand toamna se gasesc la intrarea in acestea. Apetitul pestilor in aceste sezoane este direct proportional cu necesitatile biologice (toamna, pentru acumularea energetica necesara iernatului, primavara pentru refacerea rezervelor consumate in iarna). Un aspect particular legat de primavara este acela ca, in momentul in care incepe boistea, apare asa zisa “saptamana chioara” cand pestii se arunca la aproape orice este pus in carlig, dar, de cele mai multe ori, atunci este … prohibitie.
c) Vara – pescuit la scobar, morunas, mreana, clean:
- frumusetea si caldura acestui anotimp face ca speciile vizate de noi la pescuitul cu pluta sa fie cantonate mai peste tot unde se gaseste hrana. Acest anotimp ne ofera o gama diversificata de nada si momeala. Vara ne usureaza foarte mult alegerea locului de pescuit datorita apucaturilor foarte cunoscute ale speciilor de pesti (mreana – suvoaie si repezisuri; scobarul si morunasul – vaduri cu apa mica, intrarile si iesirile din bulboane; cleanul – intinsurile din avalul bulboanelor).

Metoda “darei”
Dupa ce am hotarat sa ramanem intr-un loc in care am identificat prezenta pestilor, nu ne ramane decat sa stabilim greutatea monturii si tipul plutei folosite, care se face in functie de marimea raului raportata la viteza de curgere si viteza curentului. Determinarea “cursului” plutei se face intr-un mod destul de simplu, dar experienta fiecaruia isi spune cuvantul. Foarte multi pescari cunosc cu exactitate felul plutei ce trebuie folosit pentru anumite cursuri de apa. Noi numim acest lucru “cititul apei” si, pe buna dreptate, sunt putini cei care il impartasesc si la altii. “Alfabetul” acestui citit este tocmai intelegerea felului in care montura noastra evolueaza pe fundul apei sub actiunea directa a curentului. Am vazut pescari de bolognesa care se foloseau de cunostinte de reologie (stiinta curgerii fluidelor); stiau cum sa plaseze montura tinand cont de structurile din apa si felul in care acestea modifica evolutia curentilor de pe fundul apei.
O metoda “simpla” pentru determinarea vitezei de curgere a curentilor de fund este “metoda darei” (botezata asa de mine), valabila numai pe ape limpezi, cu adancimi mici (maxim 1,30-1,50 m). Metoda consta in folosirea unui colorant biodegradabil care, pus in primii bulgari de nada, formeaza o dara colorata care ne da o informatie asupra curentilor de fund. In momentul in care dara este ingusta, curentii sunt puternici, iar daca aceasta se lateste, viteza de curgere este mai mica. Acest lucru ne ajuta sa intelegem obisnuinta pestilor de a culege hrana din locurile in care ea se depune unde curentii sunt mai slabi. Sa nu credeti ca localnicii de pe malurile raurilor precum Prut si Siret nu speculeaza acest aspect si ca nu creeaza obstacole artificiale (faimoasele garduri din crengi), unde dau nada si pescuiesc.
Daca am stabilit cursul plutei, ramane sa stabilim forma si gramajul ei. Aici lucrurile se complica odata cu aparitia plutelor Cralusso, datorita experientei necesare in manuirea lor; dar, in ceea ce priveste pescuitul, este o adevarata usurare pentru pescari, deoarece montura poate fi retinuta in curent fara ca forfacul sa se ridice de pe substratul de pescuit.

Plute eficiente
In cazul plutelor clasice pentru bolognesa si varga fixa, cele in forma de morcov sunt cele mai eficiente atat la “tarat” cat si la “rasul” fundului. Sa explicam putin termenii: “tarat” se refera la faptul ca intreg forfacul (carlig, vartej, alica de contact) se taraie pe fundul apei, iar intreaga montura este sublestata. Se foloseste in general in locurile in care curentul este mai puternic si fundul apei mai degajat (fara agatatori). La “rasul” fundului, doar carligul se taraie pe fundul apei sau putin deasupra substratului, dar acest lucru nu se poate determina decat cu ajutorul sondei. Folosirea acesteia este destul de incomoda (necesita destula experienta) si este folosita mai mult de cei care pescuiesc la rubesiana. Daca pescuim la bolognesa sau varga fixa, este bine sa facem cel putin 4-5 sondari pe traseul de pescuit, pentru a ne face o parere despre variatiile de adancime. Trebuie amintit ca sonda se pune pe alica de contact sau pe vartej pentru stilul “tarat” si pe carlig, la celalalt stil. In cazul in care pescuim intre ape, este bine sa folosim plute fusiforme, cu lestaj pana la antena (lestajul se va face cu momeala in carlig). Despre celelalte etape vom povesti intr-un numar viitor.