Crap Koi


Cercetator stintific prof. dr. Elena Rada MISAILA, 20 12 2009

 Din familia Cyprinide fac parte doua specii de pesti ornamentali: crapul koi si carasul auriu. Este originar din tinuturile cuprinse intre Asia de Est, lacul Aral, Marea Caspica si Marea Neagra. Sub numele lor adevarat "nishiki-goi", crapii koi sunt de fapt pesti selectionati din timpuri stravech in China si Japonia, in timpul unor dinastii puternice si iubitoare de frumos, care au dorit sa detina in bazinele fantanilor arteziene de la palate "pesti jucausi si cat mai viu colorati".
In timpul dinastiei Qing din China, cresterea crapul koi a cunoscut o perioada infloritoare. In Japonia, cresterea acestei specii a devenit o indeletnicire a persoanelor amatoare pentru aceasta activitate. In limba japoneza, "koi" semnifica dragoste, afectiune, astfel incat acest peste este considerat simbolul prieteniei, iar in celelalte tari ale Extremului Orient si a bunatatii. Pestele are numeroase culori, dintre cele mai frecvente fiind: alb, negru, rosu, galben, crem si albastru. In cazul in care sunt crescuti alaturi de alte specii, pot deveni usor prada, datorita culorilor atragatoare.
Durata de viata poate fi de 30-40 ani. Ca urmare a cercetarilor genetice desfasurate in China si Japonia, s-au obtinut numeroase varietati: Shusui, Asagi, Tancho, Kohaku, Bekko, Koromo s.a.m.d., fiecareia fiindu-i specific un anumit desen si o anumita culoare sau combinatie de culori. In Japonia, cea mai apreciata varietate este kohaku (alb si rosu), purtatoare ale culorilor drapelului nipon. 50% din crapii koi produsi in Japonia sunt din aceasta varietate. Crapul koi a patruns treptat si in Europa, in Anglia, Olanda, Belgia, Germania, Italia, Ungaria si, mai recent, in Romania. Spre deosebire de crapul comun este mic ca talie si mai zvelt. Obtinerea unei anumite forme a corpului de catre producator constituie un avantaj in vanzarea pestelui.
Exigente
Pestele rezista bine peste iarna la temperaturi scazute, intrand in stare de letargie. Fiind un mare consumator de oxigen, apa bazinelor de crestere trebuie sa contina peste 7 mg oxigen/l, iar scaderea sub aceasta concentratie sa fie de scurta durata. Cantitatea de oxigen din apa limiteaza cresterea prin modificarile fiziologice la nivelul organismului pestelui (se hraneste inadecvat si nu valorifica superior furajul administrat). Valoarea optima a pH-ul apei este de 7,5. Regimul alimentar difera in functie de sistemul de crestere. Este un peste omnivor, dar consuma si furaje combinate. In libertate, consuma organisme planctonice de talie mare (daphnii - purici de balta), organisme bentonice (de pe fundul apei) si plante acvatice submerse. In captivitate, cand de fapt se cresc spre valorificare, compozitia hranei administrate poate modifica calitativ coloratia.
Pestii accepta hrana intr-un spectru destul de larg de temperatura (6-28 grade C). Reproducerea are loc in perioada mai-iunie-iulie, dar prin corectia temperaturii si a luminii (fotoperioadei) se pot obtine mai multe generatii de pui in acelasi an, inducand maturarea gonadelor si implicit eliberarea elementelor sexuale prin injectii cu hormoni hipofizari. La acest peste ornamental nu exista dimorfism sexual (diferente de talie intre cele doua sexe). Productivitatea este de 100.000 icre/kg greutate. Maturitatea sexuala este mai timpurie la exemplarele mascule (dupa 2 ani) si este atinsa de cele femele la 3-4 ani.


In elaborarea acestui articol s-au folosit si informatii disponibile pe siteul http://www.crapi-japonezi.ro