Home Forum RVP TV Galerie foto Galerie video
Home -> Nade si momeli -> Nadirea, dar nu oricum!

Concursuri de pescuit
Locuri de pescuit
Nade si momeli
Atelier
Trusa lu' peste
Coltul incepatorului
Istoria pescuitului
Diverse
  Retete pescaresti
  Povestiri
  Reportaje
  Bancuri
  Caricaturi
  Stiluri de pescuit
Specii
Linkuri utile
Revista lu peste
  Despre noi
  Redactia
  Arhiva numere
  Contact
Solunar

Meteo
Calafat, Miercuri 19:53
°C
Vant: cu 0 km/h
Umiditate: %
Presiunea atm: hPa

Joi: min:°C, max:°C
Vineri: min:°C, max:°C
Alege alt oras
Vremea pe urmatoarele zile


Nadirea, dar nu oricum!


Mircea Osoianu, 30 09 2009
Trimite linkul prin Yahoo Messenger Printeaza pagina Adauga un comentariu
Conceptul de nadire a aparut ca o necesitate a pescarului de a atrage pestele in zona in care el pescuieste, dar si de a-l obisnui sa manance ce i se ofera in carlig drept momeala. Nada in sine trebuie sa contina in mod obligatoriu si momeala ce se pune pe carlig. Pestele, odata obisnuit cu un anumit tip de nada si momeala, nu va sta mult pe ganduri daca sa o manance sau nu. El stie deja din experiente trecute ca nu este niciun pericol pentru el si o asimileaza cu conceptul de hrana.
Nu am vazut niciun adult care sa puna in gura o anumita mancare pe care nu o cunoaste. Ca sa fie sigur ce mananca, o gusta putin cate putin pana isi face o parere despre ea, daca e buna si o poate manca in siguranta. Numai copiii mici lasati nesupravegheati pun in gura ce le cade la indemana: pamant, pietricele, jucarii etc, sa vada daca sunt bune de mancat. Tot asa se comporta si pestii la primul contact cu nada oferita de pescari.
 
Scurta istorie a nadei
Trecerea de la pescuitul in forta cu sageata, harponul sau plasa la pescuitul inteligent, prin care pestele este invitat politicos la masa incarcata cu bunatatile oferite de pescar, a dus la conceperea nadei si a modului ei de folosire. Exista o adevarata industrie la nivel mondial pentru conceperea si producerea de noi tipuri de nada si momeli, care aduc profituri uriase patronilor.
Cu multi ani in urma, in randul pescarilor exista o idee preconceputa ca nu trebuie data niciun fel de nada, pentru ca pestele trebuie sa gaseasca in apa numai momeala pusa pe carlig. Neavand alta alternativa de a gasi de mancare, pestele, vrand nevrand, lua momeala si, odata cu ea, carligul. Deci sansa de a prinde peste era garantata. Oare asa sa fie?
A mai trecut o perioada de timp si a aparut o noua idee privind nada. De data aceasta, nada trebuia sa fie concentrata intr-un singur loc, sa aiba o consistenta tare, pentru ca pestele sa nu o poata manca usor, trebuindu-i mai mult timp pentru a putea rupe mici bucati din ea. Se faceau diverse tipuri de mamaliga - rotunda, patrata, dreptunghiulara - cu diverse sortimente de fainuri, sroturi, seminte etc. in compozitie, care erau aruncate in locul unde se pescuia. Pentru ape curgatoare, acestea erau strapunse de un mic tarus, care la randul lui se infigea in pamant pe fundul apei (bineinteles ca pescarul se baga in apa pentru aceasta operatiune).
Ideea era ca apa rupea mici bucati din mamaliga, care, duse de curentul apei, atrageau pestele in zona. Mai era si posibilitatea ca pestii sa se adune imprejurul mamaligii si sa rupa cu gura mici bucati pe care sa le manance. Pestele stationa mai mult timp in zona si putea fi prins mai usor.
 
Competitia – mama invataturii
A mai trecut o perioada de timp si a aparut o noua idee despre nadire. Conceptul de competitie de pescuit sportiv a eliminat din start prepararea nadelor prin fierbere sau coacere. Astfel, nu trebuie sa fie sub forma de boturi de mamaliga pe fundul apei, din care pestele sa manance repede si pe saturate, ca in scurt timp sa paraseasca standul de pescuit fara ca pescarul sa poata prinde cati mai multi pesti veniti la nada lui.
Noua conceptie indica sa se prepare diverse nade sub forma de fainuri, care pot include in ele si alte diverse componente pentru sporirea atractivitatii fata de pestele vizat. Daca vechea mamaliga era o nada universala, acum apar nade specializate pentru un grup sau o specie anume de peste: crap, caras, platica, scobar, oblete, babusca, mreana etc. Noutatea acestor nade consta in faptul ca ele contin o cantitate destul de mare de pesmet (paine prajita) de culoare alba, rosie sau maro, dar si in functie de compozitia painii din care e facut pesmetul (paine neagra, alba, integrala, graham, cu cartofi, cu diverse alte seminte, secara, orz, ovaz, soia etc.).
Pe langa acest pesmet, multe nade mai contin malai prajit in cuptor pentru a o face mai putin colanta (lipicioasa), pentru a-i creste mirosul prin prajire, pentru a elimina apa din ea si pentru a o face sa piarda din consistenta ei (mai putin nutritiva). Bineinteles ca pe langa aceste doua componente, nadele contin mult mai multe ingrediente, pazite cu strasnicie de fabricanti.
 
Mici trucuri
Pentru a obtine o nada de calitate, care sa fie folosita la concursuri, nu este suficienta o singura marca, ci cel putin 3-4 tipuri care, amestecate, cresc atractivitatea produsului obtinut prin amestec. O singura nada contine mai putini ingredienti, fiecare avand in compozitie ceva in plus fata de celelalte, deci se completeaza reciproc. Peste acest amestec se adauga un atractant, un stimulent de apetit, un indulcitor, betaina, aminoacizi etc, care imbunatatesc amestecul facut de noi.
Lucrurile nu se opresc aici. In nada se pot adauga diverse seminte, intregi sau sparte: boabe de porumb din conserva, mazare din conserva, fasole boabe din conserva, grau fiert, canepa fiarta, soia fiarta, naut fiert etc. Se continua cu introducerea in nada a momelilor vii - chironomida, viermusi, rame tocate, viermusi colati etc. La final se adauga diverse sortimente de pamanturi - de cartita, lut galben, lut cu amestec de nisip etc, care leaga, coloreaza si ingreuneaza nada pentru a ajunge si a se fixa de fundul apei, indiferent ca e pe lac sau pe ape curgatoare.
Aceste tipuri de nade se umezesc cu apa din lacul in care pescuim sau cu apa plata. Oricare alte tipuri de apa schimba pH-ul nadei, iar pentru pesti are alt gust, ca sa nu spun straniu sau suspect. Ganditi-va ce gust poate avea apa de la robinet, tratata bine cu clor si alte substante pentru dezinfectare, pentru pestii din balta neobisnuiti cu asa ceva.
 
Cum stam cu lichidele
Pentru umezirea nadelor se pot folosi cu succes zeama din cutiile de conserva, din care se scot boabele, sau apa in care am fiert canepa. Inca un secret demn de luat in seama si de pus in practica este folosirea conservelor de peste in ulei, adaugate in nada (pestele se marunteste bine si, cu tot cu uleiul din conserva, se toarna peste nada). Uleiul se va imprastia in masa apei, dar se va ridica si la suprafata ei, formand o pata de ulei placut mirositoare pentru pesi.
In acelasi context intra si laptele de porumb ori diverse siropuri din fructe - capsuni, fructe de padure, visine - sau miere de albine, lapte proaspat, oua crude. Aceste tipuri de nada, cu toate ca se fac sub forma de bulgari si se arunca in apa, se desfac si cad sub forma unui nor, care se imprastie pe fundul apei, marind suprafata zonei nadite. Fac exceptie nadele in care au fost introduse diverse prafuri pentru a le cola (lega) mai tare, in asa fel ca bulgarele de nada sa nu se desfaca, ci sa cada intreg la fund, urmand sa se desfaca treptat pentru a tine pestele pe zona nadita.
 
Nadele pentru feeder
Tot la fel se procedeaza cu viermusii colati, unde se adauga pietris fin, in special la ape curgatoare. Foarte multi pescari cred ca nada folosita pentru pescuitul la feeder trebuie sa fie foarte colanta si sa stea lipita de feeder. O idee total gresita. Nada pentru feeder trebuie sa se imprastie in apa la contactul cu aceasta, pentru a nadi zona de pescuit, iar in cazul apelor curgatoare, in aval de feeder, cu 20-100 cm, motiv pentru care forfacul la feeder este mai lung in ape curgatoare fata de lacuri.
Acest tip de nadire are avantaje, dar si dezavantaje: atrage toate speciile de pesti spre locul nadit si, fiindca are granulatie relativ mica, pestilor le trebuie mai mult timp sa culeaga prin absorbtie nada imprastiata in strat relativ uniform pe fundul apei. Dezavantajul este ca aduna cohorte intregi de pesti marunti, care dau o lupta crancena intre ei, pentru ca in final locul sa ramana perfect curatat de orice firicel de nada, iar cand incep sa vina pestii mai mari acestia sa nu gaseasca nicio firimitura de nada.
Din acest motiv, vadul de pescuit trebuie intretinut mereu cu nada proaspata. Prin urmare, pentru a atrage pestii mai mari in zona trebuie folosita nada cu granulatie mai mare (vezi nada pentru crap). Pe masura trecerii timpului nadele se diversifica, aparand sortimente pentru pescuitul la suprafata, intre ape si pe fundul apei.
 
Pentru pestii mari, pe distante mici
Din pacate, datorita poluarii, braconajului si a altor factori negativi a scazut si scade dramatic atat cantitatea de peste din apele interioare, dar si din mari si oceane. Daca ceva timp in urma te puteai lauda ca ai prins ”n” kg de peste, in prezent nu o mai poti face si ramane sa te poti lauda ca ai prins un peste mare. Si de aici incepe nebunia!
Poze, inregistrari video, filmulete pentru a demonstra ca tu ai prins cel mai mare peste. In toata aceasta framantare de idei, practici si rezultate se va impune modificarea compozitiei nadelor, dar si a stilului de nadire. Pentru capturarea pestilor mai mari trebuie intervenit in compozitia nadelor, in sensul de a se elimina partea ce contine fainuri, care atrag cu predilectie pestii mici. Noul concept de nadire trebuie sa se adreseze pestilor mari pe zone relativ mici, la distante relativ apropiate, sa zicem, de marimea unui stand de pescuit la competitii. Se nadeste cu nada mai mare sub forma de mici gramajoare, pe diverse puncte din standul de pescuit. De exemplu, se pun in saculeti solubili boabe de porumb, canepa, mazare, pelete etc. si se fac 10-15 saculeti, care vor fi plantati intercalat pe standul de pescuit.
In cazul pescuitului la mreana se pot folosi cuburi de cascaval. Saculetii vor fi lansati cu prastia de nadire. Acest nou concept de nadire este posibil si datorita faptului ca dispunem de prastii de nadire, dar si de pelete cu diverse compozitii si marimi diferite, de la 2-10 mm si chiar mai mari.
 
Pelete pentru viitor
Incercati sa naditi numai cu pelete si o sa vedeti ce rezultate bune o sa aveti. Cu prastia cu care aruncati peletele puteti arunca si viermusii. Puteti folosi cele care sunt dedicate pescuitului la crap, dar si hrana pentru caini si pisici sub forma de pelete, care se gasesc in comert la preturi rezonabile.
Nadirea cu pelete poate fi folosita si la competitiile de pescuit sportive, deoarece nu contravine cu nimic regulamentelor in vigoare. Tot pentru nadire puteti folosi cuburi din diverse branzeturi, dar si cuburi din carne presata, din conserva. Acestea vor fi puse si in carlig ca momeala. Despre acest subiect s-a scris si inca se vor mai scrie multe pagini fara a fi epuizat.
 

Comentarii

Adauga un comentariu
Revistalupeste nu este responsabila pentru acuratetea informatiilor din comentariile postate de cititori.
Nu folositi cuvinte triviale.
Ne rezervam dreptul de a selecta comentariile.
Nume *
Text *

Numar caractere ramase: 250
Cod de verificare *
Regenerare cod
Campurile marcate cu * sunt obligatorii
Trimite
Ultimul numar
Ultimul Numar
Numarul 74 / Octombrie 2011

Solunar
August 2017
LuMaMiJoViSaDu
123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031
Legenda
Albastru- Zi normala
Rosu- Zi buna
Verde- Sanse schimbatoare
Negru- Zi de evitat

Discutii in forum

© 2007 RVP Media. Toate drepturile rezervate    Termeni si conditii
Share
peste crap pescuit balta pescuit la crap balta iasi revista revista lu peste mulineta lanseta coperta incepatori forum lista scule trepied minciog locuri de pescuit vaslui momeli senzori carlige stiuca salau naluci musca lanseta bat undita linie tehnici de pescuit oblete babusca avat platica morunas scobar spinning cten concurs de pescuit plute carlige pescuit la somn pescuit la crap rapitori solunar vetrica vobler lingurita mamaliga scoica naluca ghidul pescarului