Daca despre culoarea si forma oscilantelor se poate spune ca este un subiect atat de amplu incat ar fi curata nebunie sa incerci sa-l epuizezi, nu acelasi lucru se aplica in cazul imprimeurilor ce ornamenteaza unele oscilante. Patratele, romburile sau liniile curbe ce imita solzii sunt doar cateva dintre motivele ce impodobesc nalucile metalice, acoperindu-le in totalitate sau doar partial. De asemenea, loviturile de ciocan sau punctele aplicate cu dornul (asa-numitul aspect bubos) isi au si ele locul asigurat in ceea ce priveste completarea bagajului de informatie pe care-l poarta o anumita oscilanta. Fiecare dintre aceste ornamente joaca un rol aparte, bine definit in ecuatia supusa rezolvarii pe malul apei, in pescuitul propriu-zis.

Simularea unui peste mare

Ca trasatura comuna, cu aplicabilitate generala se observa capacitatea de a fragmenta reflexul luminos de pe suprafata concava (de regula) a oscilantei, oferindu-i un strop de particularitate, acel mic detaliu ce determina stiuca (si nu numai) sa actioneze conform instinctelor predatoriale, declansand atacul. Daca rolul solzilor inscriptionati pe naluci este deductibil, romboidele (ca si patratele dealtfel) au ca principala atributie capacitatea de diviza reflexul luminos, determinand crearea unui intreg complex de straluciri diferite, iluzia optica formata fiind cea de suprafata marita.

Stimularea de la distanta

La polul opus se afla situatia in care oscilanta neinscriptionata arunca o singura sclipire de mici dimensiuni, dar de o intensitate sporita ca abia mai apoi, pe masura ce se apropie de receptorii pradatorului, sa fie perceputa la adevaratele ei dimensiuni fizice.

Modelul loviturilor de ciocan

Are cel mai accentuat grad de reflexie fiind folosit de regula pe nalucile de mici dimensiuni, cu portanta sporita, dedicate prezentarilor rapide, ca in cazul pescuitului la avat sau pastrav de lac. Neavand timp sa studieze amanuntit naluca ce se deplaseaza cu o viteza apreciabila, rapitorul este silit sa se bazeze in atac doar pe stimulii primiti de linia laterala si de localizarea vizuala, modelul mai sus amintit creeaza si iluzia de grup (de pesti-prada) aflat intr-o situatie de criza, fiind atacati de un alt ipotetic pradator.

Oportunismul este o alta fateta a caracterului rapitor ce determina atacarea unei prazi deja derutata, mai putin atenta la ceea ce se intampla in jurul ei o prada facila! Acelasi efect de grup il creaza si modelul reprezentat de proeminentele aflate pe unele oscilante, de data aceasta rapitorul percepand cele aproximativ 4-16 sclipiri distincte ca fiind ochii unor pesti de mici dimensiuni avand un comportament defensiv, de compactare a indivizilor.

In numerele viitoare vom discuta si despre alte mici detalii ce fac din batrana oscilanta o naluca atat de folosita, tocmai datorita complexitatii sale.