Home Forum RVP TV Galerie foto Galerie video
Home -> Nade si momeli -> Ghidul pescarului din apele de munte

Concursuri de pescuit
Locuri de pescuit
Nade si momeli
Atelier
Trusa lu' peste
Coltul incepatorului
Istoria pescuitului
Diverse
  Retete pescaresti
  Povestiri
  Reportaje
  Bancuri
  Caricaturi
  Stiluri de pescuit
Specii
Linkuri utile
Revista lu peste
  Despre noi
  Redactia
  Arhiva numere
  Contact
Solunar

Meteo
Calafat, Marti 04:34
°C
Vant: cu 0 km/h
Umiditate: %
Presiunea atm: hPa

Miercuri: min:°C, max:°C
Joi: min:°C, max:°C
Alege alt oras
Vremea pe urmatoarele zile


Ghidul pescarului din apele de munte


04 01 2010
Trimite linkul prin Yahoo Messenger Printeaza pagina Adauga un comentariu

Pastravul din apele de munte consuma o fauna nutritiva aflata in cursurile de apa sau in preajma lor (insectele si larvele lor). El transforma o hrana fara valoare intr-o carne de cea mai buna calitate. O apa nu va contine pesti daca in ea nu exista o flora si o fauna care sa constituie hrana de baza a acestora.

Flora apelor de munte este in general slab reprezentata datorita curentului puternic al apei. Densitatea ei creste dinspre izvoare inspre partea inferioara a apelor, la fel ca si densitatea faunei. De asemenea, densitatea scade dinspre maluri inspre centrul apei unde, datorita curentului puternic, este slab reprezentata. Flora este importanta pentru ca gazduieste o serie de vietati minuscule, care formeaza hrana salmonizilor. Muschii joaca un rol important in dezvoltarea faunei nutritive. Ei se fixeaza pe pietre si gazduiesc numeroase insecte, care constituie hrana pestelui. Acestia contribuie intr-o oarecare masura atat la fixarea fundului albiei, cat si la imbogatirea apei in oxigen dizolvat.

Fauna ce se gaseste in apele de munte constituie sursa principala de hrana a pestilor. Ea variaza in functie de vegetatia acvatica, de viteza apei, limpiditate, temperatura etc. Totalitatea vietatilor ce traiesc in apa constituie asa numita hrana endogena, iar cele ce traiesc in vegetatia de pe maluri sau circula la suprafata apei constituie hrana exogena a pestilor.

Hrana endogena

Este diferita la izvoare, in paraie sau in apele mari. Lumea animala a apelor de munte a suferit numeroase transformari de-a lungul veacurilor; s-a adaptat continuu la mediul de viata. Astfel, corpul le este turtit, ceea ce le permite sa reziste cu usurinta curentului de apa. De asemenea, au un sistem de prindere pe fundul apei bine dezvoltat. Desi traiesc in apa, organele care le-ar fi necesare pentru inot sunt atrofiate sau au disparut cu totul, viata lor rezumandu-se la mici deplasari in stricta vecinatate a locului in care traiesc.

Insasi marimea lor a suferit o adaptare la mediu: in mare majoritate, aceste animale au o talie mica. Dintre vietatile care constituie fauna nutritiva din apele de munte vom enumera doar pe cele mai des intalnite.

Planctonul. Pe la coltul vailor, unde apa este mai linistita, se intalnesc asa numitii purici de apa (Bosmina Daphnya si Cyclopos), care alcatuiesc in general planctonul apelor de munte si care joaca un rol important in viata puietilor, a caror hrana o constituie. El are o valoare nutritiva foarte ridicata.

In hrana pestilor adulti, planctonul intra intr-o proportie foarte redusa, acestia hranindu-se cu asa numita macrofauna, formata din larve de insecte, viermi, melci si alte organisme care traiesc in apa de munte. Aceste organisme isi duc viata acvatica o anumita perioada de timp, pentru ca ultimul stadiu, de adult (insecta), sa-l petreaca in atmosfera. Atat in stadiul larvar cat si in cel de insecta adulta ele constituie o excelenta hrana pentru salmonizi.

Trichopterele sau triganele constituie grupa cea mai importanta din aceasta categorie de macrofauna intrucat, atat ca larve cat si ca adulti, formeaza hrana pastravilor tot timpul anului.

In stadiul de larva ele traiesc in casute de nisip sau pietris fin, uneori amestecat cu fibre vegetale, fiind denumite in popor corobeti, carabeti sau burlai. De multe ori, in stomacul pastravilor se gasesc asemenea larve cu casuta cu tot.
Cel mai important reprezentant al acestei familii este corobetele clasic, denumit Potamophilax, care traieste in stadiul larvar in colonii, in casute de nisip fixate sub pietrele de langa maluri.

Larva, grasa, de culoare galbena cu cap negru-brun si 6 picioruse de aceeasi culoare, se transforma in nimfa in interiorul casutei, de unde iese afara pe pietre si naparleste dand nastere adultului. Insecta, asemanatoare cu un fluture de culoare cafenie, cu cateva puncte mai deschise, zboara in timpul serii si al noptii la suprafata apei. Zborul fluturelui are loc in lunile iunie si iulie, intalnindu-se insa tot timpul verii pana in octombrie. Dupa imperechere masculul moare iar femela intra in apa, unde depune pe partea inferioara a bolovanilor dinspre margine ouale fecundate. Dupa depunerea oualor si femela moare.

Pe pietrele si in muschii din apele repezi traieste larva de Rhyncophya, singura dintre trichoptere care nu-si construieste casuta in stadiul de larva. Larva, de culoare verde-galbuie, are corpul format din numerosi segmenti, prevazut fiecare din ei pe cele doua laturi cu numerosi perisori. Are 6 picioare asezate in jumatatea anterioara a corpului, de o parte si de alta a sa.

Nimfa are forma unui saculet brun argintiu si este de culoarea smaraldului. Cand larva se transforma in nimfa isi construieste o casuta grosolana din pietricelele, unde sta adapostita pana se transforma in adult. Insecta este mica cat o molie si are doua randuri de aripi de culoare brun galbuie.

Plecopterele constituie o a doua grupa importanta de insecte. Ele au doua faze de dezvoltare. Cea de larva-nimfa dureaza intre 1 an la speciile marunte si 3 ani la speciile mari ca Perla, Perlodes si Dinocras. La sfarsitul fazei de nimfa ele nu se mai hranesc, parasesc apa si naparlesc pe pietre sau in dosul lor. Exuvia lor se intalneste deseori pe pietrele din marginea apelor. Iesirea adultului din nimfa are loc in diferite luni ale anului, dupa specia respectiva.

Plecopterele pot fi astfel intalnite, in acest stadiu, zburand din martie pana in octombrie. Ca adult, insecta traieste 1-2 saptamani, timp in care isi depune ouale la suprafata apei, unde acestea se lipesc de diferite obiecte. Poporul le numeste vetrice sau muste de arin (Perla) in stadiul de adult si caracatite sau racatite in stadiul de larva. Cea mai raspandita este specia Perla margarita cu zbor greoi si sacadat.

Efemeropterele, numite popular fluturi de apa sau muste de o zi, au o viata foarte scurta in stadiul de adult, murind indata dupa depunerea oualor. Se pot vedea tot timpul verii, incepand din luna mai si pana in toamna, in octombrie, zburand in roiuri numeroase la suprafata apei.
Viermii au ca reprezentant important pentru hrana salmonizilor doar rama obisnuita si aceasta doar atunci cand apele de ploaie spala malurile, antrenandu-le la vale.
Molustele au ca reprezentant principal in apele de munte melcisorul numit Ancylus, imbracat intr-o cochilie subtire si lunga de 4-5 mm. Este prezent numai in apele foarte curate. Constituie un aliment bogat in substante nutritive, fiind devorati de catre reproducatori.

Crustaceele
O grupa de organisme animale, raspandite in toate paraiele limpezi de munte o formeaza crustaceele, cu reprezentantul lor cel mai cunoscut si mai important, latausul (Gammarus pulex) denumit si racusor.

Numarul lor mare poate fi observat numai daca abatem apa unui paraias; forfotesc indata ce nivelul apei a scazut. Pastravii care se hranesc cu latausi capata o carne foarte gustoasa, de culoare roz, intrucat latausii contin mult azot.
Pestisorii care traiesc in apa de munte, ca boisteanul sau porcusorul constituie si ei hrana endogena a pastravului.

Hrana exogena

Pescarul pe care sfarsitul unei zile de vara l-a gasit cu undita pe raul de munte a observat roiurile de musculite cu forme curioase care zboara, valuri-valuri, la suprafata apei. Sunt insectele din ouale carora, depuse la suprafata apei, au luat nastere larvele describe anterior. Toate aceste insecte, alaturi de multe altele care se regasesc pana si in timpul iernii pe vegetatia din preajma malurilor, constituie o hrana de pret pentru salmoizi.

Cunoasterea lor este importanta indeosebi pentru pescarul sportiv, care va face tot posibilul s-o imite pe cea care zboara in ziua sau la ora cand pescuieste, pentru a putea amagi cu usurinta pastravul ascuns sub bolovanul din apa sau stand la panda, gata de atac. Hrana exogena este mai bogata acolo unde malurile sunt acoperite de vegetatie arborescenta, alternand cu pajisti si culturi agricole. In astfel de ape pestii au o crestere rapida, fapt ce se observa dupa trupul lor scurt si lat.

Zona pastravului
Zona pastravului este formata din izvoare reci si paraie care - din golul alpin sau din codrii de brazi si fagi - si-au adunat apele intr-o albie destul de ingusta, pentru a curge zgomotos printre blocurile de stanci sau de bolovani amestecati cu pietris. Albia este instabila si in lungul ei are numeroase rastoace datorita carora, in cazul viiturilor, apa isi schimba cursul. Latimea si adancimea apei sunt mici. Bulboanele care se formeaza au apa mai adanca, insa sunt mici ca intindere. Datorita numeroaselor cascade apa este puternic oxigenata.

Natura fundului si faptul ca bazinul prin care curg este de obicei impadurit le face sa fie foarte limpezi. In timpul ploilor torentiale ele se limpezesc dupa cateva ore de la incetarea acestora. Panta fundului fiind foarte pronuntata, curentul este puternic iar debitul este variabil, el crescand pentru scurta durata in timpul topirii zapezilor sau in cazul ploilor abundente. Temperatura apei este relativ stabila. Ea variaza pe perioade mai lungi de timp. Amplitudinea medie a variatiilor dintre vara si iarna este foarte mica: 10-16 grade C. Vara, apa nu se incalzeste peste 16-17 grade, iar iarna nu coboara sub 1 grad C, exceptie facand apele situate la altitudini mai joase sau cele care curg prin terenuri despadurite.


Comentarii
adi
2010-05-07 (14:20)
frate cam asai cum spui tu am incercat si au fost rezultata

Adauga un comentariu
Revistalupeste nu este responsabila pentru acuratetea informatiilor din comentariile postate de cititori.
Nu folositi cuvinte triviale.
Ne rezervam dreptul de a selecta comentariile.
Nume *
Text *

Numar caractere ramase: 250
Cod de verificare *
Regenerare cod
Campurile marcate cu * sunt obligatorii
Trimite
Ultimul numar
Ultimul Numar
Numarul 74 / Octombrie 2011

Solunar
Octombrie 2017
LuMaMiJoViSaDu
1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031
Legenda
Albastru- Zi normala
Rosu- Zi buna
Verde- Sanse schimbatoare
Negru- Zi de evitat

Discutii in forum

© 2007 RVP Media. Toate drepturile rezervate    Termeni si conditii
Share
peste crap pescuit balta pescuit la crap balta iasi revista revista lu peste mulineta lanseta coperta incepatori forum lista scule trepied minciog locuri de pescuit vaslui momeli senzori carlige stiuca salau naluci musca lanseta bat undita linie tehnici de pescuit oblete babusca avat platica morunas scobar spinning cten concurs de pescuit plute carlige pescuit la somn pescuit la crap rapitori solunar vetrica vobler lingurita mamaliga scoica naluca ghidul pescarului