Home Forum RVP TV Galerie foto Galerie video
Home -> Nade si momeli -> De ce ii place crapului dulcele

Concursuri de pescuit
Locuri de pescuit
Nade si momeli
Atelier
Trusa lu' peste
Coltul incepatorului
Istoria pescuitului
Diverse
  Retete pescaresti
  Povestiri
  Reportaje
  Bancuri
  Caricaturi
  Stiluri de pescuit
Specii
Linkuri utile
Revista lu peste
  Despre noi
  Redactia
  Arhiva numere
  Contact
Solunar

Meteo
Calafat, Vineri 14:14
°C
Vant: cu 0 km/h
Umiditate: %
Presiunea atm: hPa

Sambata: min:°C, max:°C
Duminica: min:°C, max:°C
Alege alt oras
Vremea pe urmatoarele zile


De ce ii place crapului dulcele


adaptare dupa Tim Richardson, 15 07 2009
Trimite linkul prin Yahoo Messenger Printeaza pagina Adauga un comentariu

Daca iti faci singur nada pentru crapi, atunci datele despre digestia, nutritia si «poftele » pestelui sunt extrem de importante si pot fi decisive in privinta viitoarelor capturi.

Crapul are o capacitate de metabolizare fenomenala a aminoacizilor din proteinele ce se gasesc in alimente si surse naturale.
Aceasta insusire indica faptul ca alimentatia sanatoasa a crapului, cea pe care el o cauta zi de zi si o prefera in mod special, contine acesti aminoacizi, iar nada noastra pe asta trebuie sa se bazeze.  
 Prin fabricarea nadei, trebuie sa oferi cele mai inalte niveluri de digestie a aminoacizilor din ingredientele proteice, pentru a atrage pestele in mod eficient si sigur.

In acest sens, sunt recomandate diverse metode de preparare. Zaharul si indulcitorii folositi in nade sunt necesari nu doar pentru continutul lor de energie, dar si pentru ca acesti pesti prefera o nada care a fost indulcita fortat. Ca sa intelegeti mai bine, inchipuiti-va ca oferiti unui copil o placinta fara zahar pudra si una cu zahar pudra. Copilul o va alege pe cea de-a doua. La fel si crapul. Mereu va alege dulcele cel mai... dulce.
Acest comportament a fost dovedit de studiile indelungate si complexe in privinta alimentatiei pestilor, si in special a crapului. Explicatia stiintifica a acestei preferinte pentru indulcitor o gasim tocmai in alimentatia acestui tip de peste. In dieta lui, esentiale sunt insectele, molustele sau crustaceele. De ce? Pentru ca invelisul acestora contine chitina - o polizaharida in forma naturala. Prin urmare, crapul ar putea confunda usor chitina cu indulcitorii de genul glucozei, fructozei sau mierii de albine. 
 
Pont
Crapii sunt omnivori si de aceea pot digera cu success glucidele din mai bine de 20% din continutul momelii. Nu sunt, insa, singurii pesti care prefera glucidele. Si babusca, cleanul sau rosioara au preferinte in acest sens. Cu ce ne ajuta acest lucru? O nada indulcita atrage acesti pesti mici, a caror agitatie atrage atentia crapilor.
Este dovedit stiintific ca atat indulcitorii naturali, precum glucoza, fructoza, loactoza, melasa, zaharul brun, extractele din radacini de lemn dulce etc, cat si cei articficiali, precum aspartamul, de exemplu, declanseaza instinctul de hranire al crapului. Ca si sarea sau aminoacizii, indulcitorii pot influenta pescuitul si prin capacitatea de ionizare a apei, situatie pe care crapii o prefera si pe care o pot detecta usor in mediul lor. De aceea, aromele pe care le includem in nada ii modifica PH-ul, ionizeaza apa si devin o atractie deosebita pentru crapi.
 
Rolul alcoolului
De asemenea, este posibil ca si aromele din diferite alcooluri cu adaosuri de indulcitori sa eficientizeze momeala. De ce acesta? Ei bine, in acest caz, chimia isi are rostul ei. Atomii similari din diferite substante sunt aranjati in structuri diverse de acizi grasi, uleiuri, esteri, zaharuri, alcooli si alte grupuri similare, care sunt extrem de atractive pentru crapi. Aceste grupuri se completeaza unul pe altul si eficientizeaza momeala.
 
Fermentatia
Crapul pare a fi puternic atras, in mod natural, de procesele de fermentatie, si de aceea este indicat sa fie folosite in prepararea nadei. Combinatiile de zahar si alcool, care pot duce la fermentare, sunt ideale pentru ca o hrana aflata in acest stadiu poate fi digerata mai usor.
Cu alte cuvinte, o nada aflata in plina fermentatie, cu zaharuri si alcool, este preferata instinctual de crap, pentru ca digestia acesteia se realizeaza cu mult mai usor. E ca si cum ai prefera o carne mai bine fiarta decat una in sange. 
 
Rolul sinteticului
Faima vaniliei sintetice, despre care tot auzim ca se foloseste in nadele de crap, isi are explicatia in aceleasi procese si are aceleasi efecte asupra pestelui. Vanilia folosita pentru aromele din ciocolate (cea naturala fiind extrem de costisitoare) a fost obtinuta ca un izomer al unor extracte de uleiuri din usturoi. In acest moment, aroma de vanilie este obtinuta in urma fermetatiei unei extractii din lemn, denumita “Talin”, care da o putere mai mare aromei decat cea obtinuta pe baza de uleiuri.
Eu prefer sa folosesc extractele naturale pure in combinatie cu alte arome naturale, precum cele obtinute din uleiurile din cuisoare, deoarece au efecte mult mai bune pentru nutritia pestilor. In opinia mea, cu cat ingredientele folosite sunt mai artificiale, cu atat atractia lor pentru crap este mai scazuta. Pentru ca dincolo de arome, crapul cauta mancare si prefera acea mancare cu valoare nutritionala pentru organismul sau. Iar tot ce e artificial paleste in fata ingredientelor naturale. 
 
Cine este Tim Richardson
Considerat un guru al pescuitului de crap in Marea Britanie, Richardson a avut de-a lungul timpului capturi incredibile. Nadele sale puse in comercializare, dar si cartile pline de sfaturi pentru prepararea acestora, au venit si vin in ajutorul pescarilor, fie ca sunt incepatori sau au deja ani buni de experienta in acest domeniu. Practic, imbunatatesc tehnica de preparare a momelilor, fapt care duce in final la marea captura. Daca doriti sa aflati mai multe informatii, puteti accesa site-ul www.baitbigfish.com. 
 
Dictionar
Chitina - este des intalnita la nevertebrate. Alcatuieste exoscheletul insectelor si al altor artropode. Se combina cu proteinele, formand un invelis care poate fi tare si rezistent, ca la gandaci, sau moale si flexibil, ca la omizi sau alte larve de insecte. Este insolubila in apa si rezistenta la acizi, baze sau la o mare parte a solventilor organici. La crustacee, cum este cazul crabului, este impregnata cu carbonat de calciu pentru o si mai mare duritate.

Comentarii
cristian
2010-02-17 (02:34)
cea mai buna nada pentru pesti este ,popularea baltilor,si pedepsirea ''electricienilor''.

Adauga un comentariu
Revistalupeste nu este responsabila pentru acuratetea informatiilor din comentariile postate de cititori.
Nu folositi cuvinte triviale.
Ne rezervam dreptul de a selecta comentariile.
Nume *
Text *

Numar caractere ramase: 250
Cod de verificare *
Regenerare cod
Campurile marcate cu * sunt obligatorii
Trimite
Ultimul numar
Ultimul Numar
Numarul 74 / Octombrie 2011

Solunar
Noiembrie 2017
LuMaMiJoViSaDu
12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930
Legenda
Albastru- Zi normala
Rosu- Zi buna
Verde- Sanse schimbatoare
Negru- Zi de evitat

Discutii in forum

© 2007 RVP Media. Toate drepturile rezervate    Termeni si conditii
Share
peste crap pescuit balta pescuit la crap balta iasi revista revista lu peste mulineta lanseta coperta incepatori forum lista scule trepied minciog locuri de pescuit vaslui momeli senzori carlige stiuca salau naluci musca lanseta bat undita linie tehnici de pescuit oblete babusca avat platica morunas scobar spinning cten concurs de pescuit plute carlige pescuit la somn pescuit la crap rapitori solunar vetrica vobler lingurita mamaliga scoica naluca ghidul pescarului