Home Forum RVP TV Galerie foto Galerie video
Home -> Stiluri de pescuit -> Totul despre pescuitul chefalului

Concursuri de pescuit
Locuri de pescuit
Nade si momeli
Atelier
Trusa lu' peste
Coltul incepatorului
Istoria pescuitului
Diverse
  Retete pescaresti
  Povestiri
  Reportaje
  Bancuri
  Caricaturi
  Stiluri de pescuit
Specii
Linkuri utile
Revista lu peste
  Despre noi
  Redactia
  Arhiva numere
  Contact
Solunar

Meteo
Calafat, Miercuri 17:44
°C
Vant: cu 0 km/h
Umiditate: %
Presiunea atm: hPa

Joi: min:°C, max:°C
Vineri: min:°C, max:°C
Alege alt oras
Vremea pe urmatoarele zile


Totul despre pescuitul chefalului


Gheorghe Moldoveanu, 30 11 2009
Trimite linkul prin Yahoo Messenger Printeaza pagina Adauga un comentariu
Chefalul - denumire generica pentru o specie cu mai multe subspecii-  este un peste marin raspandit pe tot globul, in jurul tarmurilor din zona temperat- continentala si temperat- oceanic. Aici formeaza adevarate colonii in perpetua cautare a hranei. Din familia Mugilidae care traieste in Marea Neagra fac parte: Labanul (Mugil cephalus), singhilul (Mugil auratus), ostreinosul (Mugilsaliens) si platarinul (Mugil ramada). Unii autori adauga acestor subspecii chefalul ( Cephalus Cephalus). De cativa ani a aparut "chefalul rosu" venit din nordul Marii Negre- Ucraina- peste cu talie foarte mare care ajunge la 12- 14 kilograme si care are carnea roz pal. Nu am gasit nimic scris despre acest peste dar am aflat de la unii si de la altii ca ar fi un hibrid intre laban si crapul de Amur. Probabil forma corpului aducand cu crapul de Amur i-a facut pe acestia sa presupuna inrudirea.
Excluzand "chefalul rosu" care ajunge la greutatile de mai sus si la lungimi de peste 1 metru, cel mai mare chefal este labanul care poate ajunge in mod exceptional la lungimea de 60-70 centimetri si greutatea de 3-4 kilograme. Singhilul, al doilea chefal ca marime- si cel mai prezent la undite- poate ajunge la lungimea de 40- 50 centrimetri si greutatea de 0, 7- 1,2 kilograme. 
 
Mai mici datorita poluarii
Greutatea medie a chefalilor este in jur de 400 grame. Din pacate media este in scadere in ultimii ani. Principala cauza este poluarea cu toate ca se adapteaza chiar si in medii puternic afectate cum ar fi porturile si gurile de scurgere a canalizarilor. Iarna chefalii se adapostesc in golfurile litorale cu temperatura mai ridicata decat largul marii. Prin luna iunie ies in marea libera. Unii raman in porturi datorita usurintei procurarii hranei.
Din iunie pana in septembrie chefalii depun icre in doua sau chiar trei randuri fiind cu cele 500.000- 1.000.000 de icre unul dintre cei mai prolifici pesti de apa sarata. Boistea are loc in largul marii dar si in ghioluri. Din pacate, progeniturile acestora din urma raman la randul lor in ghioluri si nu ating taliile normale pentru specie. Datorita iernarii prin golfuri, unde se afla porturi, chefalii au un usor gust de produse petroliere gust care se diminueaza abia pe la sfarsitul lui septembrie. Chefalii se hranesc cu alge diatomee, alge, crustacee, scoici, plancton si "rame de mare". Daca stau in zonele unde pescadoarele spala resturile procesarii mananca si mici pestisori.
 
Pescuitul chefalului
Pescuitul chefalului se poate face in doua moduri: La pluta sau la fund cu plumb greu.
 
Pescuitul la pluta
Acest mod de a pescui se poate face numai in locurile ferite, de pe cheiurile porturilor sau de pe diguri. Lanseta sau batul lung de peste 5- 6 metri ajuta la cautarea pestelui mai departe de cheiul zgomotos. Fir de 0, 12- 0, 25, carlige nr. 10- 6 si o pluta lunga echilibrata de cateva alice sau de o banda de plumb este toata dotarea. Bineinteles ca un minciog cu coada lunga este necesar pentru a scoate pestele din apa aflata la 3-4 metri de locul in care stam.
Legarea carligelor are o particularitate rezultata din experienta. Cele doua carlige se leaga pe chiostece lungi de maxim 5 centimetri cu plumbul intre ele. Ca momeala se pot folosi ramele de mare, mai rar carnea de scoici mici si miezul de paine alba. Daca la rame si scoici totul este simplu, cand este vorba de paine lucrurile se complica. In functie de marimea carligelor se ia o bucatica de miez, se compacteaza cu degetele pana la curbura carligului lasand celalalt capat al painii "floare". Tinand seama ca acest peste se joaca de multe ori cu momeala - rar o ia ferm - inteparea la pescuitul cu paine este destul de dificila. O serie de rateuri este inerenta. Ma amuza sa vad pe chei pescari care inteapa cu "sulitele" cerul fara sa scoata si pesti. Am avut rabdarea sa numar la cate intepari false se prindea un chefal: "scorul" a fost de 28/1!
 
Pescuitul lansat
Daca la pluta se pescuieste din scurt, la cel lansat ducem momeala la distante foarte mari. Aruncarile de peste 100 de metri sunt ceva obisnuit. Momeala obisnuita este "rama de mare" care din pacate se obtine cu multa truda. Viermele cunoscut ca "rama de mare" a fost ultima dintre victimele poluarii masive. Traind la adancimi mici in soluri malos- nisipoase, unde oxigenarea este redusa, a fost grav afectat de poluantii care au redus sau anulat complet acea minima oxigenare. Pastrarea ramelor se face cu muschi sau alge marine sau se dau prin "pesmet"- "pesmetul" fiind nisip uscat- dupa care se pastreaza in cutii la frigider. Un sfat pentru cei care au bucuria de a descoperi un loc bogat in rame. Nu culegeti decat cantitatea necesara pentru 2-3 partide deoarece indiferent de forma de pastrare ramele mor destul de repede. In Italia, Franta si Grecia ramele se gasesc in magazinele pescaresti alaturi de "pasticia" care este paine framantata.
 
Ponturi
·        Datorita valurilor si vegetatiei purtate de acestea, este bine sa sprijinim lanseta pe un suport astfel incat unghiul sa fie mai mare de 60 de grade.Daca marea este calma si curata, putem cobora sub acest unghi.
·        Muscatura chefalului este brutala - din cauza ca el cauta sa smulga rama de pe carlig- si repetata. Intepatura trebuie sa fie prompta. O intepare intarziata inseamna rateu 100 %. Asemenea pastravului, chefalul musca scurt si numai atentia sporita si mana pregatita pentru intepare prompta aduce rezultate.
·        Daca la alti pesti reglajul mulinetei face parte din joc, la aici asta nu tine. Aici se practica "jocul" care pe care.
 
Cum musca
Orice slabire a contactului inseamna "punctul fix" de care se slujeste chefalul pentru a scapa si o face cu brio! Nu degeaba este "capos" (cephalus). Stie toate trucurile personale plus cele ale pastravului sau stiucii. Fuge in larg, fuge lateral, vine sub mana- adica spre mal- sare in inaltime 0, 5- 1 m, sare in lungime 5-6 metri, scutura din cap, se rasuceste. Ce mai, stie tot ce este legat de eliberare. In plus, spre deosebire de majoritatea pestilor, chefalul lupta cu aceeasi forta si pe mal. Langa mal si pe mal, chefalul mai are doua arme secrete. Se foloseste de forta de retractie a valurilor care le inzeceste puterea iar pe mal spinul din inotatoarea dorsala provoaca rani dureroase. Am vazut chefali frumosi scapati de nepriceputi care doreau sa dezgate pestele deasupra apei. Spinul si forta incredibila eliberau pestele lasand pescarul cu buza umflata.
 
Echipamentul de pescuit
Acesta se claseaza in categoria mediu- greu datorita nu atat taliei pestilor cat fortei de care acesti dispun. 
 
Lanseta
Lasand la o parte parerile bunicilor care cu un bat de alun rupeau apele in doua avem nevoie de o lanseta de buna calitate, cu lungime de peste 4 metri, cu actiune pronuntata de varf si cu putere de aruncare de 60- 120 de grame. Lansetele din familia "surf" sau "beach" sunt cele mai potrivite, putand arunca greutatile la peste 100 de metri si avand o actiune optima la inteparea rapida. 
 
Mulineta
Cum spuneam mai sus, renuntam la reglajul franei, sau il ducem aproape de blocare pentru cazul in care ne intra la carlig vreun "monstru". Ideal este dotarea cu corp metalic tratat contra eroziunii apei sarate si sa aibe elementele in miscare blindate contra nisipului, cel mai mare dusman al mulinetelor marine. Capacitatea de incarcare a tamburului trebuie sa fie de 150- 200 de metri de fir de 0, 3- 0,4 mm. Raportul din "cutia de viteze" a mulinetei trebuie sa fie din clasa rapida adica 1: 5- 1: 6. 
 
Firul
Cea mai potrivita marime a diametrului firului este de 0, 35- 0,4 mm. Cu toate ca un fir de buna calitate de 0, 25- 0,3 mm ar fi suficient pentru drill- ul cu chefalii, el nu este suficient pentru frecarea cu stancile, nisipul si se "scamoseaza", pierzand mult din rezistenta. Chiar si la firul de 0,35- 0,4 mm trebuie sa verificam primii 10- 20 de metri pentru a vedea daca nu este uzat; daca este uzat, renuntam la cei 10-20 de metri decat sa "renuntam" la vreun chefal marisor. In ultima vreme au aparut firele cu camasa de silicon care au un grad de uzura redus fata de cele clasice. Nu recomand firele textile. Am incercat astfel de fire imediat ce au aparut si am fost complet dezamagit.
 
Carligele
In pescuitul in mare libera se utilizeaza carlige cu tija lunga, nr. 1-2-3, de buna calitate si obligatoriu protejate contra apei sarate.      
 
Plumbul
Alegerea plumbului optim se face functie de puterea de lansare a batului de pescuit. De forma cilindrica, rombica, rotund-plata in functie de compozitia fundului apei este lasat la inspiratia pescarului. Un istet, s-a apucat sa toarne in corpul plumbului cateva "mustati" din otel arc care sa-l fixeze pe funduri nisipoase cand valurile il plimba cu usurinta. Este buna inventia dar trebuie avut grija ca elasticitatea sarmelor sa fie mare astfel incat sa nu rupem firul cand plumbul ajunge intre pietre.
 
Montura
Pe linie se monteza doua carlige cu chiostece din fir mai subtire decat linia cu 0,05- 0,1 mm. Inainte de legarea pe linie, se introduce pe chiostece cate un plutitor care sa tina momeala in sus sau oblic. Se pare ca aceasta pozitie a ramelor provoaca chefalii la "joaca". Culoarea plutitoarelor poate fi oricare desi sunt "experti" care sustin ca una anumita este cea mai potrivita. Legarea chiostecelor pe linie se face cu ajutorul buclelor mici. Eu prefer legarea cu nod multiplu trecut prin bucla dubla a liniei si strins. Se evita agatarea pe scoicile de pe stanci sau chiar a proeminentelor stancilor. Rama se trage pe carlig de la cap, avand grija sa fie numai pe carlig. Daca rama este mai lunga, rupeti plusul. Nu incercati sa umpleti complet carligele deoarece nu veti reusi. La aruncare rama se aduna pe indoitura carligului lasand tija goala. Nu din aceasta cauza nu veti prinde peste!
Mai ramane un neansemnat amanunt: Cautarea locului in care se afla chefalii. Este atat de simplu incat poti umbla o zi intreaga sa bati malurile fara sa ii descoperi. Dar daca ii descoperi.....Ei bine,, daca ii descoperi stai acolo deoarece chefalii se deplaseaza si se hranesc in bancuri ceeace face ca unde se prinde un chefal sa avem multe muscaturi si, de ce nu, multe capturi. Detalii in numarul viitor.


PESCUITUL GUVIZILOR
Nu ne trebuie nici bat...nici mulineta...nici multa stiinta! Cu un fir de 1- 2 m. de care legam un plumb si doua rujduri de carlige pe care punem rama de orice fel, bucatele de carne, scoica sau bucatele de peste, ne facem damblaua. Bataind incropirea pe langa stinca, va veti bucura de dialogul cu consoarta care este fericita ca numai cu cativa lei investitie iese de o prajeala!

Comentarii

Adauga un comentariu
Revistalupeste nu este responsabila pentru acuratetea informatiilor din comentariile postate de cititori.
Nu folositi cuvinte triviale.
Ne rezervam dreptul de a selecta comentariile.
Nume *
Text *

Numar caractere ramase: 250
Cod de verificare *
Regenerare cod
Campurile marcate cu * sunt obligatorii
Trimite
Ultimul numar
Ultimul Numar
Numarul 74 / Octombrie 2011

Solunar
Noiembrie 2017
LuMaMiJoViSaDu
12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930
Legenda
Albastru- Zi normala
Rosu- Zi buna
Verde- Sanse schimbatoare
Negru- Zi de evitat

Discutii in forum

© 2007 RVP Media. Toate drepturile rezervate    Termeni si conditii
Share
peste crap pescuit balta pescuit la crap balta iasi revista revista lu peste mulineta lanseta coperta incepatori forum lista scule trepied minciog locuri de pescuit vaslui momeli senzori carlige stiuca salau naluci musca lanseta bat undita linie tehnici de pescuit oblete babusca avat platica morunas scobar spinning cten concurs de pescuit plute carlige pescuit la somn pescuit la crap rapitori solunar vetrica vobler lingurita mamaliga scoica naluca ghidul pescarului