Home Forum RVP TV Galerie foto Galerie video
Home -> Reportaje -> Jurnal de calatorie III

Concursuri de pescuit
Locuri de pescuit
Nade si momeli
Atelier
Trusa lu' peste
Coltul incepatorului
Istoria pescuitului
Diverse
  Retete pescaresti
  Povestiri
  Reportaje
  Bancuri
  Caricaturi
  Stiluri de pescuit
Specii
Linkuri utile
Revista lu peste
  Despre noi
  Redactia
  Arhiva numere
  Contact
Solunar

Meteo
Calafat, Marti 00:22
°C
Vant: cu 0 km/h
Umiditate: %
Presiunea atm: hPa

Miercuri: min:°C, max:°C
Joi: min:°C, max:°C
Alege alt oras
Vremea pe urmatoarele zile


Jurnal de calatorie III


Stefan Stoica , 22 12 2009
Trimite linkul prin Yahoo Messenger Printeaza pagina Adauga un comentariu

Un pescar la curtea regelui (III)

Sunt multe stilurile de pescuit pe care le-am abordat in Anglia, odata din curiozitate si a doua oara pentru ca trebuia sa prindem peste. De ce trebuia? Pentru ca de aceea ne aflam acolo pe malurile raului, ale lacurilor sau fermelor... nu contest ca pescuitul mai inseamna si placerea de a fi impreuna cu prietenii, faptul ca stai si iti boldesti ochii ori de cate ori vezi cate vreo lighioaie ce isi face nestanjenita parca de nimic siesta, sau ramai ca o stana de piatra la un rasarit ori apus, cand acea lumina calda iti aduce o liniste in suflet de care, numai in bratele mamei cand te rasfata, aveai parte.
Adaptarea la orice situatie
Intotdeauna stilul de pescuit, pe malul apei, la un pescuit de placere sau la vreun concurs, iti este impus de conditiile specifice de moment (in primul rand temperatura si specia vizata) si de toata abundenta factorilor care mai influenteaza pescuitul: locul, prezenta structurilor, adancimea, natura substratului, curentii, turbiditatea etc si ECHIPAMENTUL, alaturi de calitatea sa.
Am subliniat echipamentul deoarece acesta ne ofera avantajele adaptarii la situatie intr-un timp cat mai scurt, iar calitatea acestuia se observa in gradul de oboseala acumulat dupa pescuit. Este aproape imposibil sa fii pregatit mereu pentru orice situatie fara sa cari o jumatate de microbuz dupa tine.
Desi nu posed o cantitate de neimaginat de echipament, mereu cand merg la pescuit am grija sa imi iau una-doua lansete in plus daca merg la spinning, unul-doua bete in plus daca merg la stationar.
In partidele facute la Moorlands, o singura data mi-am lasat lanseta pentru pluta acasa, si atunci am avut o zi dezastru, pestele, datorita temperaturii ridicate, pastrand o distanta considerabila fata de mal.
Pe timp de vara, crapul din Moorlands era foarte mofturos, sperios. Un mod de abordare ce dadea rezultate bune era pescuitul sub ruba la 13-16 m cu casteri: baniera foarte scurta, de 20-30 cm, pluta de 0.01-0.03 g cu chila scurta, lestata daca se pescuia la adancime mai mare de 20 cm.
Minim doua kitturi erau pregatite in acest mod: unul pentru adancime mica si celalalt pentru adancime de pana la 60-80 cm. Se foloseau banierele foarte scurte datorita faptului ca inteparea era 95% asigurata in momentul in care crapul se atingea de momeala.
Construirea vadului
Era foarte important sa gasesti adancimea exacta la care aveai cele mai multe trasaturi deoarece daca pescuiai mai jos cu 5 cm aveai trasaturi false si agatai pestele de corp, lucru ce iti prelungea drillul, plus posibilitatea decrosarii acestuia. Trasaturile erau violente, deci folosirea unui elastic “iertator” era imperios necesara pentru evitarea rupturilor.
Vadul se construia incet si sigur prin nadire cu 10-12 casteri la interval regulate de 30 secunde – 1 minut, iar pe carlig se foloseau 1-3 casteri sau un ciot de rama groasa, din specia Dendrobaena, agatat de capatul gros. Aceasta abordare aducea pe vad si in juvelnic toate speciile aflate in bazinul respectiv, crapul asezandu-se pe vad la 30 minute – 1,5 ore dupa inceputul pescuitului.
Acelasi mod de abordare se facea si cu lanseta pentru pluta pe bazinele mai mari, cand pestii nu se apropiau de mal, insa ca angrenaj se foloseau semintele de canepa sau peletele daca distanta de pescuit era mai mare.
Un model nou de pluta
Plutele folosite erau de dimensiuni mai mari, ce faceau niste ZGOMOTE DORITE (plop, bac). Teoria spune in felul urmator: zgomotul produs de pluta este acelasi cu zgomotul facut de un bulgare de nada (reflex de hranire, datorita faptului ca bazinele erau pescuite regulat si des) la contactul sau cu apa, nadirea fiind executata atat inainte de lansare cat si dupa.
De regula, plutele erau echilibrate din constructie, atasarea unui mic vartej fiind suficienta pentru o coborare naturala a momelii in timp util. Pentru acest mod de abordare am folosit un model nou de pluta de la Daiwa, si anume Gemini.
Este o pluta al carui corp este format din doua parti: in lansare cele doua parti stau alaturate, iar in apa, partea inferioara coboara pe tija pana la ochet. In momentul trasaturii, partea superioara, datorita formei de con cu baza spre apa, opune rezistenta, ajutand astfel la o preintepare foarte utila la distante mari si nu numai. Un sfat primit de la un amic englez a fost sa nadesc doar in fata plutei si pe o suprafata mai mare de 2,3 m spre mal, si sa recuperez doua tururi de manivela la 2-3 minute pentru animarea momelii.
Tehnica de pescuit
Daca se intampla ca temperatura sa scada brusc, pestele, dupa o scurta perioada de hranire frenetica pleca spre adancimi mai mari, aflate de regula dincolo de lungimea rubei. Prezenta vantului dicta stilul ce erai nevoit sa-l aplici daca mai doreai sa-i vezi culoarea: lanseta pentru pluta sau feederul.
Acesta din urma este un stil foarte precis si eficace. Odata stabilit reperul (marginea unei insule, copac, vegetatie, aeratoare etc.) trimiteam 5-8 cosulete cu pellete inmuiate, viermusi, casteri, porumb, atasand forfacul cu carligul si momeala dupa aceasta nadire. Daca la 5-7 minute nu aveam trasatura se lansa din nou.
Pe rau, acesta a fost stilul nostru (al Uriasului si al meu) preferat, mai ales atunci cand apa era tulbure si spinningul era imposibil de practicat. Platicile si babustile erau speciile frecvent capturate, insa si bibanii, obletii ori puii de anghile isi faceau drum spre noi pentru o poza din cand in cand.
Foloseam cosulete inchise cand pescuiam cu viermusi, casteri, porumb sau deschise, cand foloseam nada. Aceasta era de la Sensas, special conceputa pentru feeder, ambalata in pungi de 1 kg si gata umectata, lucru de un real folos, pentru ca nu trebuia sa mai luam cu noi toate cele necesare acesteia.
Firele subtiri de 0.10-0.12 si viermusii din abundenta ne aduceau capturi dese, desi nu foarte mari, undeva la 250-400 g platica si 50-300g babusca. Surprizele placute veneau din partea stiucilor, de multe ori frumoase (2-3 kg) ce atacau furioase naditoarele ori pestii din carlig. O singura data Uriasu’ a reusit un drill de exceptie cu o cumatra bine imbracata, estimata la 3-4 kg, ce i-a scuturat bine lenjeria intima, in timp ce pescuia cu o varga de musca si fir de 0.14 cu forfac de 0.12 dupa niste bibani frumusei ce erau cantonati in preajma malului, in avalul unor imense dale de beton. Din pacate, in apropierea malului, cumatra a facut ce stie ea mai bine si... dusa a fost.
O partida la pestisor
In imediata apropiere a acelei zile am hotarat sa facem o partida la pestisor. Zis si facut, ajunsi undeva in jurul orei 12 pe apa ne chinuim sa facem rost de momeala. Precizez faptul ca pescuiam pe un mal acoperit bine cu copaci si vegetatie, lucru excelent pentru camuflaj, atat pentru noi cat si pentru rapitorii ce isi faceau veacul printre radacinile submerse ale acestora.
Desi prezenti in numar destul de mare in acea zona, obletii se lasau asteptati. Recurgem la marsavii (forface de 0.06 si carlige de 24) si reusim sa pacalim cate 1-2 de caciula.
Lansetele gata pregatite cu monturi simple trimit obletii vioi catre pragurile prezente in fosta albie, usor aval. Foloseam fire mono de 0.16 mm si plumbi culisanti de 7-10 g; alegerea a fost facuta pe urmatorul principiu: curentul raului, desi destul de mare, era foarte scazut in intensitate, iar un lest subdimensionat, sub influenta curentului si a actiunii de “impotrivire” a pestisorului, se putea deplasa la un interval de 2-3 minute.
Obtineam astfel pe langa un pescuit de mare finete si unul de tatonare, deoarece bancul de bibani se afla in continua miscare, fara ca eu sa ma deranjez de pe scaunul meu, superconfortabil de altfel.
Muscaturile foarte violente s-au succes pe o perioada de doua ore, in care obletii erau aproape imposibil de pacalit iar bibanii depaseau 7-800 g. Subliniez deasemeni ca obletii folositi pentru carlig aveau si cate 18-20 cm.
Fiecare stil are farmecul sau
In acele momente imi era greu sa concep faptul ca am parte de o asemenea extraordinara partida de pescuit, avand trasaturi la 4-5 minute si drilluri pe masura ghebului cocosatilor.
Dupa schimbarea rapida a vremii si un mic dusulet, obletii si-au revenit in fire, insa bancul cocosatilor sau marlele intamplatoare, ce ne mai deranjau din cand in cand, au disparut ca si cum nici nu au fost vreodata pe acolo, in ciuda schimbarii frecvente a locurilor si diminuarii dimensiunii obletilor.
La sfarsitul acelei partide mi-am amintit, lucru pe care-l cam uitasem datorita obsesiei mele pentru spinning, ca fiece stil de pescuit este aparte si are farmecul sau, indiferent ca este vorba de pescuitul la oblete cu bete ce uneori nu depasesc 1.5-2 m, la salau cu lansete ultrasenzitive si fire textile ce transmit atacul pana in maduva oaselor, sau la musca, dupa nastrusnicii pastravi ori timizii lipani.
Pana data viitoare, cand bibanii la un kil jumate’ vor face legea ori platicile vor invata sa zboare, va urez fire-ncinse si numa` bine!


Comentarii

Adauga un comentariu
Revistalupeste nu este responsabila pentru acuratetea informatiilor din comentariile postate de cititori.
Nu folositi cuvinte triviale.
Ne rezervam dreptul de a selecta comentariile.
Nume *
Text *

Numar caractere ramase: 250
Cod de verificare *
Regenerare cod
Campurile marcate cu * sunt obligatorii
Trimite
Ultimul numar
Ultimul Numar
Numarul 74 / Octombrie 2011

Solunar
Noiembrie 2017
LuMaMiJoViSaDu
12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930
Legenda
Albastru- Zi normala
Rosu- Zi buna
Verde- Sanse schimbatoare
Negru- Zi de evitat

Discutii in forum

© 2007 RVP Media. Toate drepturile rezervate    Termeni si conditii
Share
peste crap pescuit balta pescuit la crap balta iasi revista revista lu peste mulineta lanseta coperta incepatori forum lista scule trepied minciog locuri de pescuit vaslui momeli senzori carlige stiuca salau naluci musca lanseta bat undita linie tehnici de pescuit oblete babusca avat platica morunas scobar spinning cten concurs de pescuit plute carlige pescuit la somn pescuit la crap rapitori solunar vetrica vobler lingurita mamaliga scoica naluca ghidul pescarului